"Sunt de 40 de ani infiermieră în spitalul de Urgenţă Floreasca şi am un salariu de 1.200 de lei. Vreau ca sporurile de vechime să fie plătite, orele suplimentare să fie platite, iar munca noastră să fie respectată. Avem medici buni, cinste lor, dar cine e în umbra medicului? Asistentii, brancardierul, lăcătuşul mecanic, gunoierul, spălătoria, bucătăria, muncitorul necalificat, lor nu li s-a dat niciodată nimic în plus", spune Violeta Ghiţă, infirmieră la Spitalul Floreasca.

"După tăierea salariului Guvernului Boc, salariile noastre au ajuns la 800-1.000 de lei. De 16 ani lucrez la Spitalul Floreasca, sunt lăcătuş mecanic iar salariul meu, cu toate sporurile, este de 1.500 de lei. Vrem ca parlamentarii să se gândeasca şi la faptul că nu sunt suficiente locuri de muncă, nu avem cum să ne luam concedii pentru că nu are cine să ne înlocuiască", susţine un alt protestatar.

Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) anunţă că susţine cauza şi greva generală declanşată de personalul medical din România.

„Suntem alături de toate cadrele medicale care sunt în grevă generală. Ca pacienţi, cunoaştem lipsa de personal şi problemele cu care se confruntă întreg sistemul sanitar, probleme care ne afectează şi pe noi. Deşi avem nevoie de servicii medicale, înţelegem că situaţia actuală i-a împins pe angajaţii acestui sistem către greva generală, însă ceea ce nu înţelegem este reacţia, sau mai bine spus, lipsa de reacţie a autorităţilor. Sper ca în aceste momente extrem de delicate, autorităţile să dea dovadă de responsabilitate faţă de cetăţenii acestei ţări şi să găsească soluţii fiabile care să vină în ajutorul pacienţilor”, a declarat Radu Gănescu, preşedintele COPAC.

 

Începând de astăzi, 31.10.2016,  peste 80.000 de membri ai federației Sanitas au intrat în grevă generală, conform Mediafax, fiind asigurate doar serviciile medicale de urgență. Motivul declanșării grevei este reprezentat de salarizarea inegală a personalului medical din sistemul sanitar de stat.

Dreptul la grevă al salariaților este asigurat, conform Codului muncii, pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale. „Greva reprezintă încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către salariați. Participarea salariaților la grevă este liberă. Niciun salariat nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la o grevă”, prevede actul normativ.

Organizarea legală a unei greve și participarea la aceasta nu sunt încălcări ale obligațiilor pe care le au salariații, astfel că aceștia nu pot fi sancționați disciplinar de către angajator. În plus, angajatorul n-are voie să concedieze greviștii.

Totodată, Codul muncii stabilește că persoanele care participă la o grevă pot cere să le fie suspendat contractul individual de muncă. Totuși, Legea dialogului social nr. 62/2011 prevede că, în cazul grevei, suspendarea contractelor se face automat, cu păstrarea drepturilor de asigurări de sănătate. În orice caz, în această perioadă, angajatorii n-au voie să înlocuiască greviștii cu persoane angajate pe durată determinată sau cu salariați temporari.

Dacă împiedică salariații să participe la grevă sau îi obligă să muncească în timpul acesteia, angajatorii riscă să fie amendați cu sume cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei.

Greva, ultima soluție în cazul unui conflict de muncă

O grevă poate fi declanșată doar după epuizarea posibilităților de soluționare a unui conflict colectiv de muncă și după desfășurarea unei greve de avertisment. În plus, o altă obligație a greviștilor este să-și anunțe în scris angajatorii cu minimum două zile lucrătoare înainte de greva propriu-zisă.

„Hotărârea de a declara greva se ia de către organizațiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de muncă, cu acordul scris a cel puțin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective. Pentru angajații unităților în care nu sunt organizate sindicate reprezentative, hotărârea de declarare a grevei se ia de către reprezentanții angajaților, cu acordul scris a cel puțin unei pătrimi din numărul angajaților unității sau, după caz, ai subunității ori compartimentului”, este explicat în Legea dialogului social.

Greva de avertisment poate avea o durată de cel mult două ore, atunci când implică încetarea muncii, și trebuie să fie organizată cu cel puțindouă zile lucrătoare înainte de greva propriu-zisă.

Legea amintită dispune că, dacă anumiți salariați aleg să nu participe la grevă, aceștia trebuie să-și continue activitatea. În același timp, greviștii n-au voie să împiedice activitatea persoanelor care nu participă la grevă.

Negocierile continuă și în timpul grevei, iar dacă se ajunge la un acord, aceasta trebuie să înceteze. Totuși, dacă angajatorul apreciază că o grevă este declarată sau desfășurată fără respectarea legii, acesta poate cere în instanță încetarea ei.